Provided by: manpages-ro_4.27.0-1_all 
NUME
resolv.conf - fișierul de configurare al rezolvatorului
SINOPSIS
/etc/resolv.conf
DESCRIERE
Serviciul resolver (rezolvator) este un set de rutine din biblioteca C care oferă acces la sistemul de
nume de domeniu Internet (DNS). Fișierul de configurare a rezolvatorului conține informații care sunt
citite de rutinele de rezolvare la prima invocare a acestora de către un proces. Fișierul este conceput
pentru a fi ușor de citit și conține o listă de cuvinte cheie cu valori care furnizează diferite tipuri
de informații despre rezolvare. Fișierul de configurare este considerat o sursă sigură de informații DNS;
pentru detalii, consultați opțiunea trust-ad de mai jos.
Dacă acest fișier nu există, va fi interogat numai serverul de nume de pe calculatorul local, iar lista
de căutare conține numele de domeniu local determinat din numele de gazdă.
Diferitele opțiuni de configurare sunt:
nameserver Adresa IP a serverului de nume
Adresa de internet a unui server de nume pe care rezolvatorul ar trebui să o interogheze, fie o
adresă IPv4 (în notație cu puncte), fie o adresă IPv6 în notație cu două puncte (și, eventual, cu
puncte) conform RFC 2373. Pot fi listate până la MAXNS (în prezent 3, a se vedea <resolv.h>)
servere de nume, unul pentru fiecare cuvânt cheie. Dacă există mai multe servere, biblioteca de
rezolvare le interoghează în ordinea în care sunt listate. Dacă nu sunt prezente intrări
nameserver, în mod implicit se utilizează serverul de nume de pe calculatorul local; (algoritmul
utilizat este de a încerca un server de nume, iar dacă interogarea eșuează, se încearcă următorul,
până când nu mai există servere de nume, apoi se repetă încercarea tuturor serverelor de nume până
la un număr maxim de încercări).
search Lista de căutare pentru căutarea de nume de gazdă.
În mod implicit, lista de căutare conține o singură intrare, numele domeniului local. Acesta este
determinat din numele de gazdă local returnat de gethostname(2); se consideră că numele de domeniu
local este tot ce urmează după primul „.”. În cele din urmă, în cazul în care numele de gazdă nu
conține un „.”, se consideră că numele de domeniu local este domeniul rădăcină.
Acest lucru poate fi modificat prin enumerarea rutei dorite de căutare a domeniului după cuvântul
cheie search, cu spații sau tabulări care separă numele. Interogările de rezolvare care au mai
puțin de ndots puncte (valoarea implicită este 1) vor fi încercate folosind fiecare componentă a
rutei de căutare în parte până când se găsește o potrivire. Pentru mediile cu mai multe
subdomenii, vă rugăm să citiți options ndots:n de mai jos pentru a evita atacurile
„man-in-the-middle” (om la mijloc) și traficul inutil pentru serverele dns rădăcină. Rețineți că
acest proces poate fi lent și va genera mult trafic de rețea dacă serverele pentru domeniile
listate nu sunt locale și că interogările vor expira dacă niciun server nu este disponibil pentru
unul dintre domenii.
În cazul în care există mai multe directive search, se utilizează numai lista de căutare din
ultima instanță.
În glibc 2.25 și versiunile anterioare, lista de căutare este limitată la șase domenii cu un total
de 256 de caractere. Începând cu glibc 2.26, lista de căutare este nelimitată.
Directiva domain este un nume învechit pentru directiva search care gestionează o singură intrare
în lista de căutare.
sortlist
Această opțiune permite sortarea adreselor returnate de gethostbyname(3). O listă de sortare este
specificată prin perechi adresă IP-mască de rețea. Masca de rețea este opțională și are ca valoare
implicită masca de rețea naturală a rețelei. Perechile de adrese IP și de rețele opționale sunt
separate prin bare înclinate. Se pot specifica până la 10 perechi. Iată un exemplu:
sortlist 130.155.160.0/255.255.240.0 130.155.0.0
options
Opțiunile permit modificarea anumitor variabile interne ale rezolvatorului. Sintaxa este
options opțiune ...
unde opțiune este una dintre următoarele:
debug Stabilește RES_DEBUG în _res.options (eficientă numai dacă glibc a fost construită cu
suport pentru depanare; a se vedea resolver(3)).
ndots:n
Stabilește un prag pentru numărul de puncte care trebuie să apară într-un nume dat la
res_query(3) (a se vedea resolver(3)) înainte de a se efectua o interogare absolută
inițială. Valoarea implicită pentru n este 1, ceea ce înseamnă că, dacă există puncte
într-un nume, numele va fi încercat mai întâi ca nume absolut înainte de a i se adăuga
orice element de la lista de căutare search list. Valoarea pentru această opțiune este
limitată în mod silențios la 15.
timeout:n
Stabilește perioada de timp în care rezolvatorul va aștepta un răspuns de la un server de
nume la distanță înainte de a încerca din nou interogarea prin intermediul unui alt server
de nume. Aceasta nu poate fi timpul total necesar pentru orice apel API de rezolvare și nu
există nicio garanție că un singur apel API de rezolvare corespunde unei singure perioade
de așteptare. Măsurată în secunde, valoarea implicită este RES_TIMEOUT (în prezent 5, a se
vedea <resolv.h>). Valoarea pentru această opțiune este limitată în mod silențios la 30.
attempts:n
Stabilește numărul de ori de câte ori rezolvatorul va trimite o interogare către serverele
sale de nume înainte de a renunța și de a trimite o eroare aplicației apelante. Valoarea
implicită este RES_DFLRETRY (în prezent 2, a se vedea <resolv.h>). Valoarea pentru această
opțiune este limitată în mod silențios la 5.
rotate Stabilește RES_ROTATE în _res.options, ceea ce determină selectarea prin rotație a
serverelor de nume dintre cele enumerate. Acest lucru are ca efect distribuirea sarcinii de
interogare între toate serverele listate, în loc ca toți clienții să încerce de fiecare
dată primul server listat.
no-aaaa (de la glibc 2.36)
Stabilește RES_NOAAAA în _res.options, care suprimă interogările AAAA efectuate de către
„stub resolver” (mecanismul minim de rezolvare), inclusiv căutările AAAA declanșate de
interfețele bazate pe NSS, cum ar fi getaddrinfo(3). Sunt afectate numai căutările DNS:
Datele IPv6 din hosts(5) sunt în continuare utilizate, getaddrinfo(3) cu AI_PASSIVE va
produce în continuare adrese IPv6, iar serverele de nume IPv6 configurate sunt în
continuare utilizate. Pentru a produce rezultate corecte în cazul unei erori de nume
(NXDOMAIN), interogările AAAA sunt convertite în interogări A. Această opțiune este
destinată în mod preliminar în scopuri de diagnosticare, pentru a exclude faptul că
interogările DNS AAAA au un impact negativ. Este incompatibilă cu utilizarea EDNS0 și
validarea DNSSEC de către aplicații.
no-check-names
Stabilește RES_NOCHECKNAME în _res.options, care dezactivează verificarea modernă BIND a
numelor de gazdă și a numelor de e-mail primite pentru caractere nevalide, cum ar fi
caracterul de subliniere (_), non-ASCII sau caracterele de control.
inet6 Stabilește RES_USE_INET6 în _res.options. Acest lucru are ca efect încercarea unei
interogări AAAA înainte de o interogare A în cadrul funcției gethostbyname(3) și afișarea
răspunsurilor IPv4 în „format pasat prin tunel la” IPv6 dacă nu se găsesc înregistrări
AAAA, dar există un set de înregistrări A. Începând cu glibc 2.25, această opțiune este
depreciată; aplicațiile ar trebui să utilizeze getaddrinfo(3), mai degrabă decât
gethostbyname(3).
Unele programe se comportă ciudat atunci când această opțiune este activată.
ip6-bytestring (de la glibc 2.3.4 până la glibc 2.24)
Stabilește RES_USEBSTRING în _res.options. Acest lucru face ca căutările IPv6 inverse să
fie efectuate utilizând formatul „bit-label” descris în RFC 2673; dacă această opțiune nu
este definită (ceea ce este implicit), se utilizează formatul „nibble”. Această opțiune a
fost eliminată din glibc 2.25, deoarece se baza pe o extensie DNS incompatibilă cu cea
anterioară, care nu a fost niciodată implementată în Internet.
ip6-dotint/no-ip6-dotint (de la glibc 2.3.4 până la glibc 2.24)
Șterge/stabilește RES_NOIP6DOTINT în _res.options. Atunci când această opțiune este
dezactivată (ip6-dotint), căutările IPv6 inverse sunt efectuate în zona (depreciată)
ip6.int; atunci când această opțiune este stabilită (no-ip6-dotint), căutările IPv6 inverse
sunt efectuate în zona ip6.arpa în mod implicit. Aceste opțiuni sunt disponibile până la
glibc 2.24, unde no-ip6-dotint este valoarea implicită. Deoarece suportul ip6-dotint a
încetat demult să mai fie disponibil în Internet, aceste opțiuni au fost eliminate în glibc
2.25.
edns0 (începând cu glibc 2.6)
Stabilește RES_USE_EDNS0 în _res.options. Aceasta permite suportul pentru extensiile DNS
descrise în RFC 2671.
single-request (începând cu glibc 2.10)
Stabilește RES_SNGLKUP în _res.options. În mod implicit, glibc efectuează căutări IPv4 și
IPv6 în paralel începând cu glibc 2.9. Unele servere DNS ale dispozitivelor nu pot gestiona
aceste interogări în mod corespunzător și fac ca cererile să depășească timpul de
așteptare. Această opțiune dezactivează acest comportament și face ca glibc să efectueze
cererile IPv6 și IPv4 secvențial (cu prețul unei anumite încetiniri a procesului de
rezolvare).
single-request-reopen (începând cu glibc 2.9)
Stabilește RES_SNGLKUPREOP în _res.options. Rezolvatorul utilizează același soclu pentru
cererile A și AAAA. Unele echipamente hardware trimit din greșeală doar un singur răspuns.
Când se întâmplă acest lucru, sistemul client va sta și va aștepta al doilea răspuns.
Activarea acestei opțiuni modifică acest comportament, astfel încât, dacă două cereri de pe
același port nu sunt tratate corect, se va închide soclul și se va deschide unul nou
înainte de a trimite a doua cerere.
no-tld-query (începând cu glibc 2.14)
Stabilește RES_NOTLDQUERY în _res.options. Această opțiune face ca res_nsearch() să nu
încerce să rezolve un nume necalificat ca și cum ar fi un domeniu de nivel superior (TLD).
Această opțiune poate cauza probleme dacă situl are „localhost” ca TLD în loc să aibă
localhost pe unul sau mai multe elemente ale listei de căutare. Această opțiune nu are
niciun efect dacă nu este stabilită nici RES_DEFNAMES și nici RES_DNSRCH.
use-vc (începând cu glibc 2.14)
Stabilește RES_USEVC în _res.options. Această opțiune forțează utilizarea TCP pentru
rezoluțiile DNS.
no-reload (începând cu glibc 2.26)
Stabilește RES_NORELOAD în _res.options. Această opțiune dezactivează reîncărcarea automată
a unui fișier de configurare modificat.
trust-ad (începând cu glibc 2.31)
Stabilește RES_TRUSTAD în _res.options. Această opțiune controlează comportamentul bitului
AD al „stub resolver” (mecanismul minim de rezolvare). În cazul în care un rezolvator de
validare activează bitul AD într-un răspuns, acesta indică faptul că datele din răspuns au
fost verificate în conformitate cu protocolul DNSSEC. Pentru a se baza pe bitul AD,
sistemul local trebuie să aibă încredere atât în rezolvatorul de validare DNSSEC, cât și în
ruta de rețea către acesta, motiv pentru care este necesară o opțiune explicită de
acceptare. În cazul în care opțiunea trust-ad este activă, „stub resolver” activează bitul
AD în interogările DNS de ieșire (pentru a activa suportul pentru bitul AD) și păstrează
bitul AD în răspunsuri. Fără această opțiune, bitul AD nu este activat în interogări și
este întotdeauna eliminat din răspunsuri înainte ca acestea să fie returnate aplicației.
Acest lucru înseamnă că aplicațiile pot avea încredere în bitul AD din răspunsuri dacă
opțiunea trust-ad a fost stabilită corect.
În glibc 2.30 și versiunile anterioare, AD nu este stabilit automat în interogări și este
transmis neschimbat către aplicații în răspunsuri.
Cuvântul cheie search din fișierul resolv.conf al unui sistem poate fi anulat pentru fiecare proces în
parte prin definirea variabilei de mediu LOCALDOMAIN la o listă de domenii de căutare separate prin
spații.
Cuvântul cheie options din fișierul resolv.conf al unui sistem poate fi modificat pentru fiecare proces
în parte prin definirea variabilei de mediu RES_OPTIONS cu o listă de opțiuni de rezolvare separate prin
spații, așa cum s-a explicat mai sus la options.
Cuvântul cheie și valoarea trebuie să apară pe o singură linie, iar cuvântul cheie (de exemplu,
nameserver) trebuie să înceapă linia. Valoarea urmează după cuvântul cheie, separată prin spațiu în alb.
Liniile care conțin un punct și virgulă (;) sau un caracter hash (#) în prima coloană sunt tratate ca
fiind comentarii.
FIȘIERE
/etc/resolv.conf, <resolv.h>
CONSULTAȚI ȘI
gethostbyname(3), resolver(3), host.conf(5), hosts(5), nsswitch.conf(5), hostname(7), named(8)
Name Server Operations Guide for BIND
TRADUCERE
Traducerea în limba română a acestui manual a fost făcută de Remus-Gabriel Chelu
<remusgabriel.chelu@disroot.org>
Această traducere este documentație gratuită; citiți Licența publică generală GNU Versiunea 3 sau o
versiune ulterioară cu privire la condiții privind drepturile de autor. NU se asumă NICIO
RESPONSABILITATE.
Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la translation-team-
ro@lists.sourceforge.net.
4th Berkeley Distribution 2 mai 2024 resolv.conf(5)