Provided by: manpages-ro_4.27.0-1_all 
NUME
debugfs - depanator sistem de fișiere ext2/ext3/ext4
SINOPSIS
debugfs [ -DVwcin ] [ -b dimensiune-bloc ] [ -s super-bloc ] [ -f fișier-comenzi ] [ -R cerere ] [ -d
dispozitiv_sursă_de_date ] [ -z fișier-anulare ] [ dispozitiv ]
DESCRIERE
Programul debugfs este un depanator interactiv de sisteme de fișiere. Acesta poate fi utilizat pentru a
examina și schimba starea unui sistem de fișiere ext2, ext3 sau ext4.
dispozitiv este un dispozitiv de blocuri (de exemplu, /dev/sdXX) sau un fișier care conține sistemul de
fișiere.
OPȚIUNI
-w Specifică faptul că sistemul de fișiere ar trebui să fie deschis în modul citire-scriere. Fără
această opțiune, sistemul de fișiere este deschis în modul numai-citire.
-n Dezactivează verificarea sumei de control a metadatelor. Această opțiune ar trebui utilizată numai
dacă credeți că metadatele sunt corecte, în ciuda plângerilor lui «e2fsprogs».
-c Specifică faptul că sistemul de fișiere trebuie deschis în modul catastrofic, în care hărțile de
biți ale nodului-i și grupului nu sunt citite inițial. Acest lucru poate fi util pentru sistemele
de fișiere cu corupție semnificativă, dar, din această cauză, modul catastrofic forțează
deschiderea sistemului de fișiere numai-pentru-citire.
-i Specifică faptul că dispozitiv reprezintă un fișier imagine ext2 creat de programul e2image.
Deoarece fișierul imagine ext2 conține doar super-blocul, descriptorul grupului de blocuri,
hărțile de biți ale alocării blocurilor și nodurilor-i și tabelul nodurilor-i, multe comenzi
debugfs nu vor funcționa corect. Avertisment: nu există verificări de siguranță, iar debugfs poate
eșua în moduri interesante dacă comenzi precum ls, dump etc. sunt încercate fără specificarea
dispozitivului_sursă_de_date folosind opțiunea -d. debugfs este o unealtă de depanare. Are margini
aspre!
-d dispozitiv_sursă_de_date
Utilizată împreună cu opțiunea -i, specifică faptul că dispozitivul_sursă_de_date ar trebui să fie
utilizat la citirea blocurilor care nu se găsesc în fișierul imagine ext2. Aceasta include date,
directoare și blocuri indirecte.
-b dimensiune-bloc
Forțează utilizarea dimensiunii de bloc date (în octeți) pentru sistemul de fișiere, în loc să
detecteze automat dimensiunea de bloc corectă. Această opțiune este rareori necesară; este
utilizată în principal atunci când sistemul de fișiere este extrem de deteriorat/corupt.
-s super-bloc
Face ca superblocul sistemului de fișiere să fie citit de la numărul de bloc dat, în loc să
utilizeze super-blocul primar (situat la un decalaj de 1024 de octeți de la începutul sistemului
de fișiere). Dacă specificați opțiunea -s, trebuie să furnizați și dimensiunea blocului sistemului
de fișiere prin intermediul opțiunii -b. Această opțiune este rareori necesară; este utilizată în
principal atunci când sistemul de fișiere este extrem de deteriorat/corupt.
-f fișier-comenzi
Face ca debugfs să citească comenzile din fișier-comenzi și să le execute. Când debugfs termină de
executat aceste comenzi, va ieși.
-D Determină debugfs să deschidă dispozitivul utilizând Direct I/O, ocolind memoria tampon. Rețineți
că unele dispozitive Linux, în special cartograful de dispozitive (device-mapper) la momentul
redactării acestui document, nu acceptă Direct I/O.
-R cerere
Determină debugfs să execute comanda unică cerere și apoi să iasă.
-V Afișează numărul versiunii lui debugfs și iese.
-z fișier-anulare
Înainte de a suprascrie un bloc al sistemului de fișiere, scrie conținutul vechi al blocului
într-un fișier „undo”. Acest fișier „undo” poate fi utilizat cu e2undo(8) pentru a restabili
conținutul vechi al sistemului de fișiere în cazul în care ceva nu merge bine. Dacă se trece șirul
gol ca argument fișier-anulare, fișierul „undo” va fi scris într-un fișier numit
debugfs-dispozitiv.e2undo în directorul specificat prin variabila de mediu E2FSPROGS_UNDO_DIR.
AVERTISMENT: Fișierul de anulări „undo” nu poate fi utilizat pentru a recupera după o pană de
curent sau de sistem.
SPECIFICAREA FIȘIERELOR
Multe dintre comenzile debugfs iau ca argument un filespec pentru a specifica un inod (spre deosebire de
un nume de rută) în sistemul de fișiere care este deschis în prezent de debugfs. Argumentul filespec
poate fi specificat în două forme. Prima formă este un număr de nod-i înconjurat de paranteze unghiulare,
de exemplu, <2>. A doua formă este un nume de rută; dacă numele de rută este precedat de o bară oblică
(„/”), atunci acesta este interpretat relativ la rădăcina sistemului de fișiere care este deschis în
prezent de debugfs. În caz contrar, numele rutei este interpretat în raport cu directorul curent de lucru
menținut de debugfs. Acest lucru poate fi modificat prin utilizarea comenzii debugfs cd.
COMENZI
Aceasta este o listă a comenzilor acceptate de debugfs.
blocks filespec
Afișează la ieșirea standard blocurile utilizate de nodul-i filespec.
bmap [ -a ] filespec bloc-logic [bloc-fizic]
Afișează sau stabilește numărul blocului fizic corespunzător numărului blocului logic bloc-logic
din nodul-i filespec. Dacă se specifică opțiunea -a, încearcă să aloce un bloc, dacă este necesar.
block_dump '[ -x ] [-f filespec] număr-bloc
Afișează în consolă blocul de sistem de fișiere dat de număr-bloc în format hexazecimal și ASCII.
Dacă este specificată opțiunea -f, numărul blocului este relativ la începutul fișierului filespec
dat. Dacă este specificată opțiunea -x, blocul este interpretat ca un bloc de atribute extinse și
imprimat pentru a arăta structura structurilor de date de atribute extinse.
cat filespec
Afișează conținutul nodului-i filespec la ieșirea standard.
cd filespec
Schimbă directorul curent de lucru la filespec.
chroot filespec
Schimbă directorul rădăcină să fie directorul filespec.
close [-a]
Închide sistemul de fișiere deschis în prezent. Dacă este specificată opțiunea -a, scrie orice
modificări ale descriptorilor super-blocului și grupului de blocuri în toate super-blocurile de
rezervă, nu doar în super-blocul principal.
clri filespec
Șterge conținutul nodului-i filespec.
copy_inode nod-i_sursă nod-i_destinație
Copiază conținutul structurii nodului-i din nod-i_sursă și îl utilizează pentru a suprascrie
structura nodului-i în nod-i_destinație.
dirsearch filespec nume-fișier
Caută nume-fișier în directorul filespec.
dirty [-clean]
Marchează sistemul de fișiere ca fiind murdar, astfel încât super-blocurile vor fi scrise la
ieșire. În plus, șterge fanionul valid al super-blocului sau îl stabilește dacă este specificat
-clean.
dump [-p] filespec fișier-ieșire
Descarcă conținutul inodului filespec în fișierul de ieșire fișier-ieșire. Dacă este furnizată
opțiunea -p, stabilește informațiile privind proprietarul, grupul și permisiunile de pe
fișier-ieșire pentru a se potrivi cu filespec.
dump_mmp [bloc-mmp
Afișează valorile câmpului de protecție împotriva montării multiple (mmp). Dacă se specifică
bloc-mmp, atunci se verifică și se descarcă valorile MMP de la numărul de bloc dat, altfel se
utilizează câmpul s_mmp_block din superblock pentru a localiza și utiliza blocul MMP existent.
dx_hash [-cv] [-h algoritm-hash] [-s sămânță-hash] nume-fișier
Calculează suma de control a directorului nume fișier. Opțiunea -c va transforma în majuscule
numele fișierului înainte de calcularea sumei de control. Opțiunea -v va face comanda dx_hash mai
prolifică și va afișa algoritmul hash și sămânța hash pentru calcularea sumei de control. Dacă
este deschis un sistem de fișiere, se utilizează sămânța-hash și algoritmul-hash implicit utilizat
de sistemul de fișiere, deși acestea pot fi anulate prin opțiunile -h și -s. Algoritmul sumei de
control.(hash) specificat cu -h poate fi legacy, half_md4 sau tea. Sămânța sumei de
control.(hash) specificată cu -s trebuie să fie în format UUID.
dump_extents [-n] [-l] filespec
Afișează arborele de extent al nodului-i filespec. Indicatorul -n va determina dump_extents să
afișeze numai nodurile interioare din arborele extent. Indicatorul -l va determina dump_extents să
afișeze numai nodurile de frunze din arborele extent.
Vă rugăm să rețineți că lungimea și intervalul de blocuri pentru ultimul extent dintr-un nod
interior sunt estimate de funcțiile bibliotecii extents și nu sunt stocate în structurile de date
ale sistemului de fișiere. Prin urmare, valorile afișate pot să nu fie neapărat exacte și nu
indică o problemă sau o corupție în sistemul de fișiere.
dump_unused
Afișează blocurile neutilizate care conțin octeți non-nuli.
ea_get [-f fișier-ieșire]|[-xVC] [-r] filespec nume-atribut
Preia valoarea atributului extins nume-atribut din fișierul filespec și o scrie fie la ieșirea
standard, fie la fișier-ieșire.
ea_list filespec
Listează atributele extinse asociate cu fișierul filespec la ieșirea standard.
ea_set [-f fișier-intrare] [-r] filespec nume-atribut valoare-atribut
Definește valoarea atributului extins nume-atribut din fișierul filespec la valoarea șirului
valoare-atribut sau o citește din fișier-intrare.
ea_rm filespec nume-atribute...
Elimină atributul extins nume-atribut din fișierul filespec.
expand_dir filespec
Expandează directorul filespec.
fallocate filespec bloc-inițial [bloc-final]
Alocă și cartografiază blocuri neinițializate în filespec între blocul logic bloc-inițial și
bloc-final, inclusiv. Dacă blocul-final nu este furnizat, această funcție cartografiază până când
rămâne fără blocuri libere pe disc sau până când este atinsă dimensiunea maximă a fișierului.
Cartografierile existente sunt lăsate neschimbate.
feature [caracteristică_sf] [-caracteristică_sf] ...
Stabilește sau șterge diferite caracteristici ale sistemului de fișiere în super-bloc. După
definirea sau ștergerea oricăror caracteristici ale sistemului de fișiere care au fost solicitate,
imprimă starea curentă a setului de caracteristici ale sistemului de fișiere.
filefrag [-dvr] filespec
Afișează numărul de extents contigui în filespec. Dacă filespec este un director și opțiunea -d nu
este specificată, filefrag va afișa numărul de extents contigui pentru fiecare fișier din
director. Opțiunea -v va face ca filefrag să afișeze o listă tabelară a extents contigui din
fișier. Opțiunea -r va determina filefrag să facă o listă recursivă a directorului.
find_free_block [număr [obiectiv]]
Găsește primele număr blocuri libere, începând de la obiectiv și le alocă. Disponibilă și ca ffb.
find_free_inode [dir [mod]]
Găsește un nod-i liber și îl alocă. Dacă este prezent, dir specifică numărul nodului-i din
directorul în care va fi localizat nodul-i. Al doilea argument opțional mod specifică permisiunile
noului nod-i; (dacă bitul directorului este activat la mod, rutina de alocare va funcționa
diferit). De asemenea, disponibilă ca ffi.
freeb bloc [număr]
Marchează blocul cu numărul bloc ca nealocat. Dacă argumentul opțional număr este prezent, atunci
blocurile număr care încep la numărul blocului bloc vor fi marcate ca nealocate.
freefrag [-c ko-fragment]
Raportează fragmentarea spațiului liber pe sistemul de fișiere deschis în prezent. Dacă este
specificată opțiunea -c, atunci comanda «filefrag» va afișa câte fragmente libere de dimensiunea
ko-fragment pot fi găsite în sistemul de fișiere. Dimensiunea fragmentului trebuie să fie o putere
a lui doi și să fie mai mare decât dimensiunea blocului sistemului de fișiere.
freei filespec [num]
Eliberează nodul-i specificat de filespec. Dacă este specificat num, eliberează și nodurile num-1
după nodul-i specificat.
get_quota tip-cotă id
Afișează informații despre cote pentru un anumit tip de cotă (utilizator, grup sau proiect) și ID.
help Afișează o listă a comenzilor înțelese de debugfs.
htree_dump filespec
Descarcă directorul indexat după suma de control (hash) filespec, afișând structura sa
arborescentă.
icheck bloc ...
Afișează o listă a nodurilor-i care utilizează unul sau mai multe blocuri specificate în linia de
comandă.
inode_dump [-b]|[-e]|[-x] filespec
Afișează conținutul structurii de date a nodului-i în format hexazecimal și ASCII. Opțiunea -b
face ca comanda să descarce numai conținutul matricei i_blocks. Opțiunea -e determină comanda să
descarce numai conținutul spațiului de nod-i suplimentar, care este utilizat pentru a stoca
atribute extinse în linie. Opțiunea -x face ca comanda să descarce spațiul de nod-i suplimentar
interpretat și atributele extinse. Această opțiune este utilă pentru depanarea nodurilor-i corupte
care conțin atribute extinse.
imap filespec
Afișează locația structurii de date a nodului-i (în tabelul de noduri-i) al nodului-i filespec.
init_filesys dispozitiv dimensiune-bloc
Creează un sistem de fișiere ext2 pe dispozitiv cu dimensiunea dispozitivului dimensiune-bloc.
Rețineți că acest lucru nu inițializează complet toate structurile de date; pentru a face acest
lucru, utilizați programul mke2fs(8). Acesta este doar un apel la biblioteca de nivel scăzut, care
stabilește super-blocul și descriptorii de bloc.
journal_close
Închide jurnalul deschis.
journal_open [-c] [-v ver] [-f jurnal-extern]
Deschide jurnalul pentru citire și scriere. Verificarea sumei de control a jurnalului poate fi
activată prin furnizarea -c; formatele de verificare 2 și 3 pot fi selectate cu opțiunea -v. Un
jurnal extern poate fi încărcat de la jurnal-extern.
journal_run
Reface toate tranzacțiile din jurnalul deschis.
journal_write [-b blocuri] [-r revocare] [-c] fișier
Scrie o tranzacție în jurnalul deschis. Lista de blocuri de scris trebuie furnizată ca o listă
separată prin virgule în blocuri; blocurile în sine trebuie să poată fi citite din fișier. O listă
de blocuri pentru revocare poate fi furnizată ca o listă separată prin virgule în revocare. În mod
implicit, la sfârșit este scrisă o înregistrare de validare; opțiunea -c scrie o tranzacție
necomisă.
kill_file filespec
Eliberează nodul-i filespec și blocurile sale. Rețineți că acest lucru nu elimină nicio intrare de
director (dacă există) în acest nod-i. Consultați comanda rm(1) dacă doriți să eliminați un
fișier.
lcd director
Schimbă directorul curent de lucru al procesului debugfs la directorul de pe sistemul de fișiere
nativ.
list_quota tip-cotă
Afișează informații despre cote pentru un anumit tip de cotă (utilizator, grup sau proiect).
ln filespec fișier-destinație
Creează o legătură numită fișier-destinație care este o legătură dură către filespec. Rețineți că
acest lucru nu ajustează numărul de referință al nodului-i.
logdump [-acsOS] [-b bloc] [-n număr-tranzacții ] [-i filespec] [-f fișier-jurnal] [fișier-ieșire]
Descarcă conținutul jurnalului ext3. În mod implicit, descarcă nodul-i din jurnal așa cum este
specificat în super-bloc. Cu toate acestea, acest lucru poate fi anulat cu opțiunea -i, care
descarcă jurnalul din nodul-i intern dat de filespec. Cu ajutorul opțiunii -f poate fi specificat
un fișier obișnuit care conține datele jurnalului. În cele din urmă, opțiunea -s utilizează
informațiile de rezervă din super-bloc pentru a localiza jurnalul.
Opțiunea -S determină logdump să afișeze conținutul super-blocului de jurnal.
Opțiunea -a determină logdump să afișeze conținutul tuturor blocurilor descriptoare. Opțiunea -b
determină logdump să afișeze toate înregistrările de jurnal care se referă la blocul specificat.
Opțiunea -c va imprima conținutul tuturor blocurilor de date selectate prin opțiunile -a și -b.
Opțiunea -O face ca logdump să afișeze intrările vechi (punctele de control) din jurnal. Aceasta
poate fi utilizată pentru a încerca să depistați problemele din jurnal chiar și după ce jurnalul a
fost reluat.
Opțiunea -n face ca logdump să continue după un bloc de jurnal căruia îi lipsește un număr magic.
În schimb, se va opri numai atunci când întregul jurnal este afișat sau după număr-tranzacții
tranzacții.
ls [-l] [-c] [-d] [-p] [-r] filespec
Imprimă o listă a fișierelor din directorul filespec. Opțiunea -c determină afișarea sumelor de
control ale blocurilor din director (dacă există). Opțiunea -d va lista intrările șterse din
director. Opțiunea -l va afișa lista fișierelor folosind un format mai explicit. Opțiunea -p va
lista fișierele într-un format care poate fi analizat mai ușor de scripturi și va face mai clar
când există spații sau alte caractere neimprimante la sfârșitul numelor de fișiere. Opțiunea -r va
forța afișarea numelui fișierului, chiar dacă acesta este criptat.
list_deleted_inodes [limită]
Listează nodurile-i șterse, opțional limitate la cele șterse în urmă cu limită secunde.
Disponibilă de asemenea ca lsdel.
Această comandă a fost utilă pentru recuperarea de la ștergerile accidentale de fișiere pentru
sistemele de fișiere ext2. Din păcate, nu este utilă în acest scop dacă fișierele au fost șterse
folosind ext3 sau ext4, deoarece blocurile de date ale nodului-i nu mai sunt disponibile după ce
nodul-i este eliberat.
modify_inode filespec
Modifică conținutul structurii nodului-i din nodul-i filespec. Disponibilă de asemenea ca mi.
mkdir filespec
Creează un director.
mknod filespec [p|[[c|b] major minor]]
Creează un fișier de dispozitiv special (o conductă cu nume, un dispozitiv de caractere sau de
blocuri). Dacă trebuie creat un dispozitiv de caractere sau de blocuri, trebuie specificate
numerele de dispozitiv major și minor.
ncheck [-c] număr_nod-i ...
Preia lista solicitată de numere de noduri-i și afișează o listă de nume de rute către acele
noduri-i. Opțiunea -c va permite verificarea informațiilor privind tipul de fișier din intrarea în
director pentru a se asigura că acesta corespunde tipului nodului-i.
open [-weficD] [-b dimensiune-bloc] [-d nume-fișier_imagine] [-s super-bloc] [-z fișier-anulare]
dispozitiv
Deschide un sistem de fișiere pentru editare. Opțiunea -f forțează deschiderea sistemului de
fișiere chiar dacă există anumite caracteristici necunoscute sau incompatibile ale sistemului de
fișiere care ar împiedica în mod normal deschiderea sistemului de fișiere. Opțiunea -e face ca
sistemul de fișiere să fie deschis în mod exclusiv. Opțiunile -b, -c, -d, -i, -s, -w și -D se
comportă la fel ca opțiunile din linia de comandă pentru debugfs.
orphan_inodes
Listează nodurile-i orfane din sistemul de fișiere.
punch filespec bloc-inițial [bloc-final]
Șterge blocurile din nodul-i cuprinse între bloc-inițial și bloc-final. Dacă bloc-final este omis,
atunci această comandă va funcționa ca o comandă de truncare; adică, toate blocurile începând de
la bloc-inițial până la sfârșitul fișierului vor fi eliberate.
symlink filespec țintă
Creează o legătură simbolică.
pwd Imprimă directorul de lucru curent.
quit Ieșire din programul debugfs
rdump director[...] destinație
Descarcă recursiv directorul, sau mai multe directoare, și tot conținutul său (inclusiv fișiere
obișnuite, legături simbolice și alte directoare) în directorul numit destinație, care ar trebui
să fie un director existent pe sistemul de fișiere nativ.
rm nume-rută
Elimină nume-rută. Dacă acest lucru face ca nodul-i indicat de nume-rută să nu aibă alte
referințe, eliberează fișierul. Această comandă funcționează ca apelul de sistem unlink().
rmdir filespec
Elimină directorul filespec.
setb bloc [număr]
Marchează blocul cu numărul bloc ca fiind alocat. Dacă argumentul opțional număr este prezent,
atunci blocurile număr care încep la numărul blocului bloc vor fi marcate ca fiind alocate.
set_block_group număr-grup-blocuri câmp valoare
Modifică descriptorul grupului de blocuri specificat de număr-grup-blocuri astfel încât câmpul
descriptorului grupului de blocuri câmp să aibă valoarea valoare. De asemenea, disponibilă ca
set_bg.
set_current_time timp
Fixează ora curentă în secunde de la epoca Unix pentru a fi utilizată la definirea câmpurilor
sistemului de fișiere.
seti filespec [număr]
Marchează nodul-i filespec ca fiind în uz în harta de biți a nodurilor-i. Dacă este specificat
număr, se marchează, de asemenea, nodurile-i num-1 după nodul-i specificat.
set_inode_field filespec câmp valoare
Modifică nodul-i specificat de filespec astfel încât câmpul de nod-i câmp să aibă valoarea
valoare. Lista câmpurilor de noduri-i valide care pot fi definite prin intermediul acestei comenzi
poate fi afișată utilizând comanda: set_inode_field -l. Disponibilă de asemenea ca sif.
set_mmp_value câmp valoare
Modifică datele MMP (multiple-mount protection) astfel încât câmpul MMP câmp să aibă valoarea
valoare. Lista câmpurilor MMP valide care pot fi definite prin intermediul acestei comenzi poate
fi afișată utilizând comanda: «set_mmp_value -l». Disponibilă de asemenea ca smmp.
set_super_value câmp valoare
Stabilește câmpul super-bloc câmp la valoare. Lista câmpurilor de super-bloc valide care pot fi
definite prin intermediul acestei comenzi poate fi afișată utilizând comanda: set_super_value -l
Disponibilă de asemenea ca ssv.
show_debugfs_params
Afișează parametrii debugfs, cum ar fi informații despre sistemul de fișiere deschis în prezent.
show_super_stats [-h]
Listează conținutul super-blocului și al descriptorilor grupului de blocuri. Dacă se specifică
opțiunea -h, se afișează numai conținutul super-blocului. Disponibilă de asemenea ca stats.
stat filespec
Afișează conținutul structurii nodului-i din nodul-i filespec.
supported_features
Afișează caracteristicile sistemului de fișiere acceptate de această versiune a debugfs.
testb bloc [număr]
Testează dacă blocul cu numărul bloc este marcat ca alocat în harta de biți a blocului. Dacă
argumentul opțional număr este prezent, atunci vor fi testate blocurile număr începând cu numărul
blocului bloc.
testi filespec
Testează dacă nodul-i filespec este marcat ca alocat în harta de biți a nodurilor.
undel <număr_nod-i> [nume-rută]
Anulează ștergerea numărului de nod-i specificat (care trebuie să fie înconjurat de paranteze
unghiulare), astfel încât acesta și blocurile sale să fie marcate ca fiind utilizate și, opțional,
leagă nodul recuperat la numele de rută specificat. Comanda e2fsck trebuie întotdeauna executată
după utilizarea comenzii undel pentru recuperarea fișierelor șterse.
Rețineți că, dacă recuperați un număr mare de fișiere șterse, legarea nodului-i la un director
poate necesita extinderea directorului, ceea ce ar putea aloca un bloc care a fost utilizat de
unul dintre fișierele care urmează să fie șterse. Prin urmare, este mai sigur să ștergeți toate
nodurile-i fără a specifica un nume de rută de destinație și apoi, într-o trecere separată, să
utilizați comanda debugfs link pentru a lega nodul-i la numele de rută de destinație sau să
utilizați comanda e2fsck pentru a verifica sistemul de fișiere și a lega toate nodurile recuperate
la directorul lost+found.
unlink nume-rută
Elimină legătura specificată de nume-rută către un nod-i. Rețineți că acest lucru nu ajustează
numerele de referință ale nodurilor-i.
write fișier-sursă fișier-ieșire
Copiază conținutul fișierului fișier-sursă într-un fișier nou creat în sistemul de fișiere numit
fișier-ieșire.
zap_block [-f filespec] [-o poziție] [-l lungime] [-p model] număr-bloc
Suprascrie blocul specificat de număr-bloc cu zero (NUL) octeți sau, dacă este indicată opțiunea
-p, utilizează octetul specificat de model. Dacă se specifică opțiunea -f, atunci număr-bloc este
relativ la începutul fișierului specificat de filespec. Opțiunile -o și -l limitează intervalul de
octeți pentru ștergere la poziția și lungimea specificate relativ la începutul blocului.
zap_block [-f filespec] [-b bit] număr-bloc
Inversează biți din porțiunile blocului fizic număr-bloc. Dacă se specifică opțiunea -f, atunci
număr-bloc este un bloc logic raportat la începutul filespec.
VARIABILE DE MEDIU
DEBUGFS_PAGER, PAGER
Programul debugfs trimite întotdeauna rezultatul anumitor comenzi printr-un program de paginare.
Aceste comenzi includ: show_super_stats (stats), list_directory (ls), show_inode_info (stat),
list_deleted_inodes (lsdel) și htree_dump. Paginatorul specific poate fi specificat explicit prin
variabila de mediu DEBUGFS_PAGER, iar dacă aceasta nu este definită, prin variabila de mediu
PAGER.
Rețineți că, deoarece se utilizează întotdeauna un paginator, paginatorul less(1) nu este deosebit
de adecvat, deoarece șterge ecranul înainte de a afișa ieșirea comenzii și șterge ieșirea de pe
ecran atunci când paginatorul iese. Mulți utilizatori preferă să utilizeze paginatorul less(1)
pentru majoritatea scopurilor, motiv pentru care variabila de mediu DEBUGFS_PAGER este disponibilă
pentru a înlocui variabila de mediu mai generală PAGER.
AUTOR
debugfs a fost scris de Theodore Ts'o <tytso@mit.edu>.
CONSULTAȚI ȘI
dumpe2fs(8), tune2fs(8), e2fsck(8), mke2fs(8), ext4(5)
TRADUCERE
Traducerea în limba română a acestui manual a fost făcută de Remus-Gabriel Chelu
<remusgabriel.chelu@disroot.org>
Această traducere este documentație gratuită; citiți Licența publică generală GNU Versiunea 3 sau o
versiune ulterioară cu privire la condiții privind drepturile de autor. NU se asumă NICIO
RESPONSABILITATE.
Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la translation-team-
ro@lists.sourceforge.net.
E2fsprogs versiunea 1.47.2 ianuarie 2025 DEBUGFS(8)