Provided by: manpages-ro_4.27.0-1_all bug

NUME

       hostname - afișează sau stabilește numele de gazdă al sistemului
       domainname - afișează sau stabilește numele de domeniu NIS/YP al sistemului
       ypdomainname - afișează sau stabilește numele de domeniu NIS/YP al sistemului
       nisdomainname - afișează sau stabilește numele de domeniu NIS/YP al sistemului
       dnsdomainname - afișează numele de domeniu DNS al sistemului

SINOPSIS

       hostname     [-a|--alias]    [-d|--domain]    [-f|--fqdn|--long]    [-A|--all-fqdns]    [-i|--ip-address]
       [-I|--all-ip-addresses] [-s|--short] [-y|--yp|--nis]
       hostname [-b|--boot] [-F|--file nume-fișier] [nume-gazdă]
       hostname [-h|--help] [-V|--version]

       domainname [nisdomain] [-F fișier]
       ypdomainname [nisdomain] [-F fișier]
       nisdomainname [nisdomain] [-F fișier]

       dnsdomainname

DESCRIERE

       hostname se utilizează pentru a afișa numele DNS al sistemului și pentru a afișa sau a stabili numele  de
       gazdă sau numele de domeniu NIS al acestuia.

   OBȚINEREA NUMELUI
       Atunci când este apelat fără argumente, programul afișează numele curente:

       hostname va afișa numele sistemului așa cum este returnat de funcția gethostname(2).

       domainname va imprima numele de domeniu NIS al sistemului.  domainname utilizează funcția gethostname(2),
       în timp ce ypdomainname și nisdomainname utilizează funcția getdomainname(2).

       dnsdomainname  va  afișa  partea  de  domeniu  din FQDN (Fully Qualified Domain Name). FQDN-ul complet al
       sistemului este returnat cu hostname --fqdn (dar consultați avertismentele  din  secțiunea  FQDN  de  mai
       jos).

   STABILIREA NUMELUI
       Atunci  când  sunt  apelate  cu  un singur argument sau cu opțiunea --file, comenzile stabilesc numele de
       gazdă sau numele de domeniu NIS/YP. hostname utilizează funcția sethostname(2), în  timp  ce  toate  cele
       trei  domainname,  ypdomainname  și  nisdomainname utilizează funcția setdomainname(2). Rețineți că acest
       lucru este eficient numai până  la  următoarea  repornire.  Editați  fișierul  „/etc/hostname”  pentru  o
       modificare permanentă.

       Rețineți că numai super-utilizatorul poate modifica numele.

       Nu  este  posibilă  stabilirea FQDN sau a numelui de domeniu DNS cu ajutorul comenzii dnsdomainname (a se
       vedea mai jos secțiunea FQDN).

       Numele gazdei este de obicei stabilit o singură dată la pornirea  sistemului  în  /etc/init.d/hostname.sh
       (în  mod  normal,  prin  citirea  conținutului  unui  fișier  care  conține  numele  gazdei,  de exemplu,
       /etc/hostname).

   FQDN
       FQDN (Fully Qualified Domain Name) al sistemului este numele pe care  resolver(3)  îl  returnează  pentru
       numele  de  gazdă,  de  exemplu,  ursula.example.com.  Este  de obicei numele de gazdă urmat de numele de
       domeniu DNS (partea de după primul punct).  Puteți verifica FQDN folosind hostname --fqdn sau  numele  de
       domeniu folosind dnsdomainname.

       Nu puteți modifica FQDN cu hostname sau dnsdomainname.

       Metoda  recomandată pentru definirea FQDN este de a face ca numele de gazdă să fie un alias pentru numele
       complet calificat folosind /etc/hosts, DNS sau NIS. De exemplu, dacă numele de gazdă ar fi  "ursula",  se
       poate avea o linie în /etc/hosts care să sune astfel

              127.0.1.1 ursula.example.com ursula

       Din  punct de vedere tehnic: FQDN este numele pe care getaddrinfo(3) îl returnează pentru numele de gazdă
       returnat de gethostname(2). Numele de domeniu DNS este partea de după primul punct.

       Prin urmare, depinde de configurația rezolvatorului (de obicei, în /etc/host.conf) cum o puteți modifica.
       De obicei, fișierul „hosts” este analizat înainte de DNS sau NIS, așa că cel  mai  frecvent  se  modifică
       FQDN în /etc/hosts.

       În cazul în care o mașină are mai multe interfețe/adrese de rețea sau este utilizată într-un mediu mobil,
       aceasta  poate să aibă mai multe FQDN-uri/nume de domeniu sau niciunul. Prin urmare, evitați să utilizați
       hostname --fqdn, hostname --domain și dnsdomainname. hostname --ip-address se supune acelorași  limitări,
       așa că ar trebui, de asemenea, evitat.

OPȚIUNI

       -a, --alias
              Afișează  numele  alias  al  gazdei (dacă este utilizat). Această opțiune este depreciată și nu ar
              trebui să mai fie utilizată.

       -A, --all-fqdns
              Afișează toate FQDN-urile mașinii. Această opțiune enumeră toate adresele de rețea configurate  pe
              toate  interfețele de rețea configurate și le convertește în nume de domeniu DNS. Adresele care nu
              pot fi convertite (de exemplu, pentru că nu au o intrare IP inversă corespunzătoare)  sunt  omise.
              Rețineți  că  adrese  diferite  pot  fi  rezolvate  cu același nume, prin urmare, rezultatul poate
              conține intrări duplicate. Nu faceți presupuneri cu privire la ordinea de ieșire.

       -b, --boot
              Stabilește întotdeauna un nume de gazdă; acest lucru permite ca fișierul specificat de -F  să  fie
              inexistent sau gol, caz în care se va utiliza numele de gazdă implicit localhost dacă nu este încă
              stabilit.

       -d, --domain
              Afișează  numele domeniului DNS. Nu utilizați comanda domainname pentru a obține numele domeniului
              DNS, deoarece va afișa numele domeniului NIS și nu numele  domeniului  DNS.  Utilizați  în  schimb
              dnsdomainname.  Consultați  avertismentele  din  secțiunea  FQDN  de mai sus și evitați utilizarea
              acestei opțiuni.

       -f, --fqdn, --long
              Afișează FQDN (Fully Qualified Domain Name). Un FQDN este format dintr-un nume scurt de  gazdă  și
              numele de domeniu DNS. Cu excepția cazului în care utilizați bind sau NIS pentru căutări de gazde,
              puteți  modifica  FQDN și numele de domeniu DNS (care face parte din FQDN) în fișierul /etc/hosts.
              Consultați avertismentele din secțiunea FQDN de mai sus și folosiți în schimb hostname --all-fqdns
              ori de câte ori este posibil.

       -F, --file nume-fișier
              Citește numele gazdei din fișierul specificat. Comentariile  (liniile  care  încep  cu  „#”)  sunt
              ignorate.

       -i, --ip-address
              Afișează adresa (adresele) de rețea a numelui de gazdă. Rețineți că acest lucru funcționează numai
              dacă  numele  gazdei  poate  fi  rezolvat. Evitați utilizarea acestei opțiuni; utilizați în schimb
              hostname --all-ip-addresses.

       -I, --all-ip-addresses
              Afișează toate adresele de rețea ale gazdei. Această opțiune enumeră toate adresele configurate pe
              toate interfețele de rețea. Interfața „loopback” și adresele  IPv6  link-local  sunt  omise.  Spre
              deosebire  de  opțiunea  -i,  această  opțiune  nu  depinde  de rezoluția numelui. Nu faceți nicio
              presupunere cu privire la ordinea ieșirii.

       -s, --short
              Afișează numele scurt al gazdei. Acesta este numele gazdei tăiat de la primul punct.

       -V, --version
              Afișează informațiile despre versiune la ieșirea standard, apoi iese cu succes.

       -y, --yp, --nis
              Afișează numele domeniului NIS. Dacă se dă un parametru (sau --file nume ), atunci root poate,  de
              asemenea, să stabilească un nou domeniu NIS.

       -h, --help
              Afișează mesajul de utilizare și iese.

NOTE

       Familiile  de  adrese pe care hostname le încearcă atunci când caută FQDN, numele de alias și adresele de
       rețea ale gazdei sunt determinate de configurația rezolvatorului dumneavoastră. De exemplu, pe  sistemele
       GNU  Libc,  rezolvatorul  poate  fi instruit să încerce mai întâi căutările IPv6 prin utilizarea opțiunii
       inet6 din /etc/resolv.conf.

FIȘIERE

       /etc/hostname Din punct de vedere istoric, acest fișier trebuia să conțină doar numele  de  gazdă  și  nu
       FQDN-ul canonic complet. În prezent, majoritatea programelor informatice sunt capabile să accepte aici un
       FQDN  complet.  Acest  fișier  este citit la pornire de scripturile de inițializare a sistemului pentru a
       stabili numele de gazdă.

       /etc/hosts De obicei, acesta este locul unde se stabilește numele de domeniu prin crearea de alias  între
       numele de gazdă și FQDN.

AUTORI

       Peter Tobias, <tobias@et-inf.fho-emden.de>
       Bernd Eckenfels, <net-tools@lina.inka.de> (NIS și pagina de manual).
       Michael Meskes, <meskes@debian.org>

TRADUCERE

       Traducerea    în   limba   română   a   acestui   manual   a   fost   făcută   de   Remus-Gabriel   Chelu
       <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Această traducere este  documentație  gratuită;  citiți  Licența publică generală GNU Versiunea 3  sau  o
       versiune   ulterioară   cu  privire  la  condiții  privind  drepturile  de  autor.   NU  se  asumă  NICIO
       RESPONSABILITATE.

       Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să  trimiteți  un  e-mail  la  translation-team-
       ro@lists.sourceforge.net.

net-tools                                      16 septembrie 2009                                    HOSTNAME(1)