Provided by: manpages-ro_4.27.0-1_all 
NUME
gprof - afișează datele de profil ale graficului de apeluri
SINOPSIS
gprof [ -[abcDhilLrsTvwxyz] ] [ -[ABCeEfFJnNOpPqQRStZ][nume] ]
[ -I directoare ] [ -d[număr] ] [ -k de_la/până_la ]
[ -m nr-min-cicluri ] [ -R fișier-corespondențe ] [ -t lungime-tabel ]
[ --[no-]annotated-source[=nume] ]
[ --[no-]exec-counts[=nume] ]
[ --[no-]flat-profile[=nume] ] [ --[no-]graph[=nume] ]
[ --[no-]time=nume] [ --all-lines ] [ --brief ]
[ --debug[=nivel] ] [ --function-ordering ]
[ --file-ordering fișier-corespondențe ] [ --directory-path=directoare ]
[ --display-unused-functions ] [ --file-format=nume ]
[ --file-info ] [ --help ] [ --line ] [ --inline-file-names ]
[ --min-count=n ] [ --no-static ] [ --print-path ]
[ --separate-files ] [ --static-call-graph ] [ --sum ]
[ --table-length=lungime ] [ --traditional ] [ --version ]
[ --width=n ] [ --ignore-non-functions ]
[ --demangle[=STIL] ] [ --no-demangle ]
[--external-symbol-table=nume]
[ fișier-imagine ] [ fișier-profil ... ]
DESCRIERE
«gprof» produce un profil de execuție a programelor C, Pascal sau Fortran77. Efectul rutinelor apelate
este încorporat în profilul fiecărui apelant. Datele profilului sunt preluate din fișierul de profil al
graficului de apeluri (gmon.out implicit) care este creat de programele compilate cu opțiunea -pg a „cc”,
„pc” și „f77”. Opțiunea -pg face legătura și cu versiunile rutinelor de bibliotecă care sunt compilate
pentru profilare. «gprof» citește fișierul obiect dat (valoarea implicită este „a.out”) și stabilește
relația dintre tabelul său de simboluri și profilul graficului de apeluri din gmon.out. În cazul în care
sunt specificate mai multe fișiere de profil, rezultatul «gprof» arată suma informațiilor de profil din
fișierele de profil date.
Dacă utilizați gcc 2.95.x sau 3.0 pentru a vă compila binarele, este posibil să fie necesar să adăugați
-fprofile-arcs la linia de comandă de compilare pentru ca graficele de apeluri să fie stocate corect în
gmon.out.
«gprof» calculează cantitatea de timp petrecută în fiecare rutină. Apoi, aceste durate sunt propagate
de-a lungul marginilor graficului de apeluri. Se descoperă cicluri, iar apelurile în cadrul unui ciclu
sunt efectuate pentru a împărți timpul ciclului.
În urma analizei sunt disponibile mai multe formate de rezultate.
Profilul plan arată cât timp a petrecut programul dvs. în fiecare funcție și de câte ori a fost apelată
funcția respectivă. Dacă doriți pur și simplu să știți ce funcții consumă cele mai multe cicluri, acest
lucru este precizat concis aici.
Graficul de apelare arată, pentru fiecare funcție, ce funcții au apelat-o, ce alte funcții au fost
apelate și de câte ori. Există, de asemenea, o estimare a timpului petrecut în subrutinele fiecărei
funcții. Acest lucru poate sugera locuri în care ați putea încerca să eliminați apelurile de funcții care
consumă mult timp.
Lista sursă adnotată este o copie a codului sursă al programului, etichetată cu numărul de ori de câte
ori a fost executată fiecare linie a programului.
OPȚIUNI
Aceste opțiuni specifică pe care dintre diferitele formate de ieșire trebuie să-l producă «gprof».
Multe dintre aceste opțiuni acceptă un argument specificare-simbol opțional pentru a specifica funcțiile
care trebuie incluse sau excluse. Aceste opțiuni pot fi specificate de mai multe ori, cu diferite
argumente „specificare-simbol”, pentru a include sau exclude seturi de simboluri.
Specificarea oricăreia dintre aceste opțiuni înlocuiește opțiunea implicită (-p -q), care afișează un
profil plan și o analiză grafică a apelurilor pentru toate funcțiile.
"-A[symspec]"
"--annotated-source[=symspec]"
Opțiunea -A face ca «gprof» să afișeze codul sursă adnotat. Dacă este specificat argumentul
specificare-simbol, imprimă numai ieșirea pentru simbolurile corespunzătoare.
"-b"
"--brief"
Specificarea oricăreia dintre aceste opțiuni înlocuiește opțiunea implicită (-p -q), care afișează un
profil plan și o analiză grafică a apelurilor pentru toate funcțiile.
"-B"
Opțiunea -B face ca «gprof» să afișeze analiza grafică a apelurilor.
"-C[symspec]"
"--exec-counts[=symspec]"
Opțiunea -C face ca «gprof» să afișeze o listă a funcțiilor și numărul de apeluri pentru fiecare
dintre ele. Dacă este specificat argumentul specificare-simbol, imprimă contorizarea numai pentru
simbolurile care corespund.
În cazul în care fișierul de date de profil conține înregistrări de numărare a blocurilor de bază,
specificarea opțiunii -l, împreună cu -C, va determina numărarea și afișarea numărului de execuții
ale blocurilor de bază.
"-i"
"--file-info"
Opțiunea -i face ca «gprof» să afișeze informații sumare despre fișierul (fișierele) de date de
profil și apoi să iasă. Se afișează numărul de înregistrări ale histogramei, ale graficului de
apeluri și ale numărului de blocuri de bază.
"-I dirs"
"--directory-path=dirs"
Opțiunea -I specifică o listă de directoare de căutare în care se caută fișierele sursă. Variabila de
mediu GPROF_PATH poate fi, de asemenea, utilizată pentru a transmite aceste informații. Se utilizează
mai ales pentru ieșirea de surse adnotate.
"-J[symspec]"
"--no-annotated-source[=symspec]"
Opțiunea -J face ca «gprof» să nu afișeze codul sursă adnotat. Dacă se specifică argumentul
specificare-simbol, «gprof» afișează codul sursă adnotat, dar exclude simbolurile corespunzătoare.
"-L"
"--print-path"
În mod normal, numele fișierelor sursă sunt afișate cu componenta de rută suprimată. Opțiunea -L face
ca «gprof» să afișeze numele de rută complet al numelor de fișiere sursă, care este determinat din
informațiile simbolice de depanare din fișierul imagine și este relativ la directorul în care a fost
invocat compilatorul.
"-p[symspec]"
"--flat-profile[=symspec]"
Opțiunea -p face ca «gprof» să afișeze un profil plan. Dacă este specificatargumentul
specificare-simbol, imprimă profilul plan numai pentru simbolurile corespunzătoare.
"-P[symspec]"
"--no-flat-profile[=symspec]"
Opțiunea -P face ca «gprof» să suprime imprimarea unui profil plan. Dacă se specifică argumentul
specificare-simbol, «gprof» afișează un profil plan, dar exclude simbolurile corespunzătoare.
"-q[symspec]"
"--graph[=symspec]"
Opțiunea -q face ca «gprof» să afișeze analiza grafică a apelurilor. Dacă se specifică argumentul
specificare-simbol, imprimă graficul de apeluri numai pentru simbolurile corespunzătoare și pentru
copiii acestora.
"-Q[symspec]"
"--no-graph[=symspec]"
Opțiunea -Q face ca «gprof» să suprime afișarea graficului de apeluri. Dacă se specifică argumentul
specificare-simbol, «gprof» afișează un grafic de apeluri, dar exclude simbolurile corespunzătoare.
"-t"
"--table-length=num"
Opțiunea -t face ca, atunci când este activată adnotarea sursei, să fie listate cele mai active linii
de sursă număr din fiecare fișier sursă. Opțiunea implicită este 10.
"-y"
"--separate-files"
Această opțiune afectează doar ieșirea sursei adnotate. În mod normal, «gprof» imprimă fișierele
sursă adnotate la ieșirea standard. Dacă se specifică această opțiune, sursa adnotată pentru un
fișier numit rută/către/nume_fișier este generată în fișierul nume_fișier-ann. În cazul în care
sistemul de fișiere subiacent ar trunchia nume_fișier-ann astfel încât să suprascrie originalul
nume_fișier, «gprof» generează sursa adnotată în fișierul nume_fișier.ann în locul acestuia (dacă
numele original al fișierului are o extensie, această extensie este înlocuită cu .ann).
"-Z[symspec]"
"--no-exec-counts[=symspec]"
Opțiunea -Z face ca «gprof» să nu afișeze o listă a funcțiilor și numărul de apeluri pentru fiecare
dintre ele. Dacă este specificat argumentul specificare-simbol, imprimă numărătoarea, dar exclude
simbolurile corespunzătoare.
"-r"
"--function-ordering"
Opțiunea --function-ordering face ca «gprof» să afișeze o sugestie de ordonare a funcțiilor pentru
program pe baza datelor de profilare. Această opțiune sugerează o ordonare care poate îmbunătăți
comportamentul de paginare, tlb și cache pentru program pe sistemele care acceptă ordonarea arbitrară
a funcțiilor într-un executabil.
Detaliile exacte ale modului în care se forțează editorul de legături să plaseze funcțiile într-o
anumită ordine depind de sistem și nu fac obiectul acestui manual.
"-R map_file"
"--file-ordering map_file"
Opțiunea --file-ordering face ca «gprof» să afișeze o sugestie de ordonare a liniilor de legătură .o
pentru program pe baza datelor de profilare. Această opțiune sugerează o ordonare care poate
îmbunătăți comportamentul de paginare, tlb și cache pentru program pe sistemele care nu acceptă
ordonarea arbitrară a funcțiilor într-un executabil.
Utilizarea argumentului -a este foarte recomandată cu această opțiune.
Argumentul fișier-corespondențe este un nume de rută către un fișier care furnizează corespondențe
între numele funcției și fișierul obiect. Formatul fișierului este similar cu cel al ieșirii
programului «nm».
c-parse.o:00000000 T yyparse
c-parse.o:00000004 C yyerrflag
c-lang.o:00000000 T maybe_objc_method_name
c-lang.o:00000000 T print_lang_statistics
c-lang.o:00000000 T recognize_objc_keyword
c-decl.o:00000000 T print_lang_identifier
c-decl.o:00000000 T print_lang_type
...
Pentru a crea un fișier-corespondențe cu GNU «nm», tastați o comandă precum «nm --extern-only
--defined-only -v --print-file-name program-name».
"-T"
"--traditional"
Opțiunea -T face ca «gprof« să afișeze ieșirea în stilul BSD „tradițional”.
"-w width"
"--width=width"
Stabilește lățimea liniilor de ieșire la lățime. În prezent, se utilizează numai la imprimarea
indexului funcției în partea de jos a graficului de apeluri.
"-x"
"--all-lines"
Această opțiune afectează doar ieșirea sursei adnotate. În mod implicit, sunt adnotate numai liniile
de la începutul unui bloc de bază. Dacă se specifică această opțiune, fiecare linie dintr-un bloc de
bază este adnotată prin repetarea adnotării pentru prima linie. Acest comportament este similar cu
«tcov -a».
"--demangle[=style]"
"--no-demangle"
Aceste opțiuni controlează dacă numele simbolurilor C++ trebuie să fie separate la imprimarea
rezultatelor. Opțiunea implicită este să se decodifice simbolurile. Opțiunea „--no-demangle” poate fi
utilizată pentru a dezactiva decodificarea. Compilatoare diferite au stiluri diferite de codificare.
Argumentul opțional „stil decodificare” poate fi utilizat pentru a alege un stil de decodificare
adecvat pentru compilatorul dumneavoastră.
Opțiuni de analiză
"-a"
"--no-static"
Opțiunea -a face ca «gprof» să suprime afișarea funcțiilor declarate static (private); (acestea sunt
funcții ale căror nume nu sunt listate ca fiind globale și care nu sunt vizibile în afara
fișierului/funcției/blocului în care au fost definite). Timpul petrecut în aceste funcții, apelurile
către/de la acestea etc., vor fi toate atribuite funcției care a fost încărcată direct înaintea ei în
fișierul executabil. Această opțiune afectează atât profilul plan, cât și graficul de apeluri.
"-c"
"--static-call-graph"
Opțiunea -c face ca graficul de apeluri al programului să fie mărit cu o euristică care examinează
spațiul de text al fișierului obiect și identifică apelurile de funcții în codul binar al mașinii.
Deoarece înregistrările normale ale graficului de apeluri sunt generate numai atunci când sunt
introduse funcții, această opțiune identifică copii care ar fi putut fi apelați, dar nu au fost
niciodată. Apelurile către funcții care nu au fost compilate cu profilarea activată sunt, de
asemenea, identificate, dar numai dacă sunt prezente intrări în tabela de simboluri pentru acestea.
Apelurile către rutinele bibliotecii dinamice nu sunt de obicei găsite de această opțiune. Părinții
sau copiii identificați prin intermediul acestei euristici sunt indicați în graficul de apeluri cu un
număr de apeluri de 0.
"-D"
"--ignore-non-functions"
Opțiunea -D face ca «gprof» să ignore simbolurile despre care nu se știe că sunt funcții. Această
opțiune va oferi date de profil mai precise pe sistemele în care este suportată (Solaris și HPUX, de
exemplu).
"-k from/to"
Opțiunea -k vă permite să ștergeți din graficul de apelare toate arcurile de la simbolurile care
corespund de_la specificare-simbol la cele care corespund până_la specificare-simbol.
"-l"
"--line"
Opțiunea -l activează profilarea linie cu linie, ceea ce face ca rezultatele histogramei să fie
încărcate pe linii individuale de cod sursă, în loc de funcții. Această caracteristică funcționează
numai cu programe compilate de versiuni mai vechi ale compilatorului «gcc». Versiunile mai noi de
«gcc» sunt concepute pentru a funcționa în schimb cu instrumentul «gcov».
Dacă programul a fost compilat cu contorizarea blocurilor de bază activată, această opțiune va
identifica, de asemenea, de câte ori a fost executată fiecare linie de cod. În timp ce profilarea
linie cu linie poate ajuta la izolarea locului într-o funcție mare în care un program își petrece
timpul, aceasta crește semnificativ timpul de execuție al «gprof» și amplifică inexactitățile
statistice.
"--inline-file-names"
Această opțiune face ca «gprof» să afișeze fișierul sursă după fiecare simbol, atât în profilul plan,
cât și în graficul de apeluri. Ruta completă a fișierului este imprimată dacă este utilizată împreună
cu opțiunea -L.
"-m num"
"--min-count=num"
Această opțiune afectează doar numărul de execuții. Simbolurile care sunt executate de mai puțin de
număr ori sunt suprimate.
"-nsymspec"
"--time=symspec"
Opțiunea -n face ca «gprof», în analiza grafică a apelurilor, să propage timpii numai pentru
simbolurile care corespund cu specificare-simbol.
"-Nsymspec"
"--no-time=symspec"
Opțiunea -n face ca «gprof», în analiza grafică a apelurilor, să nu propage timpii pentru simbolurile
care corespund cu specificare-simbol.
"-Sfilename"
"--external-symbol-table=filename"
Opțiunea -S face ca «gprof» să citească un fișier extern de tabele de simboluri, cum ar fi
/proc/kallsyms, în loc să citească tabelul de simboluri din fișierul obiect dat (opțiunea implicită
este „a.out”). Acest lucru este util pentru profilarea modulelor de nucleu.
"-z"
"--display-unused-functions"
Dacă dați opțiunea -z, «gprof» va menționa toate funcțiile din profilul plan, chiar și pe cele care
nu au fost apelate niciodată și care nu au avut timp petrecut în ele. Acest lucru este util împreună
cu opțiunea -c pentru a descoperi ce rutine nu au fost niciodată apelate.
Opțiuni diverse
"-d[num]"
"--debug[=num]"
Opțiunea -d număr specifică opțiunile de depanare. Dacă argumentul număr nu este specificat,
activează toate depanările.
"-h"
"--help"
Opțiunea -h afișează utilizarea liniei de comandă.
"-Oname"
"--file-format=name"
Selectează formatul fișierelor de date de profil. Formatele recunoscute sunt auto (implicit), bsd,
4.4bsd, magic și prof (încă nu este acceptat).
"-s"
"--sum"
Opțiunea -s determină «gprof» să rezume informațiile din fișierele de date de profil pe care le-a
citit și să scrie un fișier de date de profil numit gmon.sum, care conține toate informațiile din
fișierele de date de profil pe care «gprof» le-a citit. Fișierul gmon.sum poate fi unul dintre
fișierele de intrare specificate; acest lucru are ca efect fuzionarea datelor din celelalte fișiere
de intrare în gmon.sum.
Eventual, puteți rula din nou «gprof» fără -s pentru a analiza datele cumulative din fișierul
gmon.sum.
"-v"
"--version"
Opțiunea -v face ca «gprof» să afișeze numărul versiunii curente și apoi să iasă.
Opțiuni învechite
Aceste opțiuni au fost înlocuite cu versiuni mai noi care utilizează argumentele „specificare-simbol”.
"-e function_name"
Opțiunea -e funcție îi indică lui «gprof» să nu afișeze informații despre funcția nume-funcție (și
copiii săi...) în graficul de apeluri. Funcția va fi în continuare listată ca fiind un copil al
oricărei funcții care o apelează, dar numărul său de index va fi afișat ca [not printed]. Se pot da
mai multe opțiuni -e; cu fiecare opțiune -e poate fi indicat doar un singur argument nume-funcție.
"-E function_name"
Opțiunea „-E funcție” funcționează la fel ca opțiunea „-e”, dar timpul petrecut în funcție (și copiii
care nu au fost apelați din altă parte) nu va fi utilizat pentru a calcula procentele de timp pentru
graficul de apeluri. Se pot da mai multe opțiuni -E; cu fiecare opțiune -E poate fi indicat doar un
singur argument nume-funcției.
"-f function_name"
Opțiunea -f funcție face ca «gprof» să limiteze graficul de apeluri la funcția numele_funcției și la
copiii acesteia (și la copiii acestora...). Se pot da mai multe opțiuni -f; cu fiecare opțiune -f
poate fi indicat doar un singur argument nume-funcție.
"-F function_name"
Opțiunea -F funcție funcționează la fel ca opțiunea „-f”, dar numai timpul petrecut în funcție și în
copiii acesteia (și copiii acestora...) va fi utilizat pentru a determina timpul total și procentele
de timp pentru graficul de apeluri. Se pot da mai multe opțiuni -F; cu fiecare opțiune -F se poate
indica doar un singur argument nume-funcție. Opțiunea -F prevalează asupra opțiunii -E.
FIȘIERE
"a.out"
lista de nume și spațiul pentru text.
"gmon.out"
graficul și profilul dinamic al apelurilor.
"gmon.sum"
rezumatul graficului dinamic al apelurilor și al profilului.
ERORI
Finețea eșantionării este prezentată, dar rămâne în cel mai bun caz statistică. Presupunem că timpul
pentru fiecare execuție a unei funcții poate fi exprimat prin timpul total al funcției împărțit la
numărul de apeluri ale funcției. Astfel, timpul propagat de-a lungul arcurilor graficului de apelare
către părinții funcției este direct proporțional cu numărul de ori de când este parcurs acel arc.
Părinții care nu sunt ei înșiși profilați vor avea timpul copiilor lor profilați propagat către ei, dar
vor apărea ca fiind invocați spontan în listarea graficului de apeluri și nu vor avea timpul lor propagat
mai departe. În mod similar, cei care captează semnale, chiar dacă sunt profilați, vor părea a fi
spontani (deși din motive mai obscure). Orice copil profilat al captatorilor de semnal ar trebui să aibă
timpii lor propagați în mod corespunzător, cu excepția cazului în care captatorul de semnal a fost
invocat în timpul execuției rutinei de profilare, caz în care totul este pierdut.
Programul profilat trebuie să apeleze „exit”(2) sau să se întoarcă normal pentru ca informațiile de
profilare să fie salvate în fișierul gmon.out.
CONSULTAȚI ȘI
cc(1), prof(1) și intrarea Info pentru gprof.
„An Execution Profiler for Modular Programs”, de S. Graham, P. Kessler, M. McKusick; Software - Practice
and Experience, Vol. 13, paginile 671-685, 1983.
„gprof: A Call Graph Execution Profiler”, de S. Graham, P. Kessler, M. McKusick; Proceedings of the
SIGPLAN '82 Symposium on Compiler Construction, SIGPLAN Notices, Vol. 17, No 6, paginile 120-126, iunie
1982.
DREPTURI DE AUTOR
Drepturi de autor © 1988-2025 Free Software Foundation, Inc.
Se acordă permisiunea de a copia, distribui și/sau modifica acest document în conformitate cu termenii
Licenței GNU Free Documentation, versiunea 1.3 sau orice versiune ulterioară publicată de Free Software
Foundation; fără secțiuni invariante, fără texte de copertă și fără texte de contra copertă. O copie a
licenței este inclusă în secțiunea intitulată „GNU Free Documentation License”.
TRADUCERE
Traducerea în limba română a acestui manual a fost făcută de Remus-Gabriel Chelu
<remusgabriel.chelu@disroot.org>
Această traducere este documentație gratuită; citiți Licența publică generală GNU Versiunea 3 sau o
versiune ulterioară cu privire la condiții privind drepturile de autor. NU se asumă NICIO
RESPONSABILITATE.
Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la translation-team-
ro@lists.sourceforge.net.
binutils-2.44 3 martie 2025 GPROF(1)